Blana naturala: cruzime justificata?

0
207

Hainele de blana au reprezentat dintotdeauna un articol vestimentar pretios in garderoba femeilor si nu numai. In trecut, acestea reflectau situatia financiara a celor care le purtau, fiind un simbol al avutiei. In ziua de astazi, avand multe alte optiuni la indemana, acestea reflecta mai degraba principiile si convingerile de viata. Ingtre timp a aparut blana artificiala si o desi imita foarte bine pe cea reala, ea nu este acceptata total. Expertii in moda sustin ca blana artificiala, oricat de frumoasa ar fi, tot nu poate sa imite in totalitate blana naturala. Fie ca vorbim despre culoare, textura sau miros, exista anumite aspecte care nu pot fi reproduse in mod artificial. De exemplu, la unele animale, in blana se gasesc peri mai lungi, rari si stralucitori care dau eleganta blanii.

Dar oare avem nevoie de asa ceva? Sigur, in trecutul preistoric, oamenii purtau blanuri pentru ca nu aveam cu ce sa isi acopere corpul in iernile friguroase. In prezent este mult mai usor. Industria textila ne pune la dispozitie multe alte variante. Este nevoie oare de blana animalelor sa ne simtim frumosi? Consumam zilnic carnea lor fara nici un regret, este nevoie sa le chinuim si pentru niste haine? 

 

Tu stii ce presupune fabricarea unei haine din blana naturala?

 

Industria globala a blanurilor a crescut rapid, in special in China si Rusia. La nivel mondial, in jur de 95 de milioane de nurci si vulpi sunt ucise pentru blana anual. Cele mai multe blanuri vandute la nivel global provin de la animale din crescatorie, Europa si China fiind cei mai mari producatori. Ponderea Chinei creste rapid in producția globala fiind cel mai mare consumator și importator. China se raporteaza la contabilitate pentru mai mult de 50% din consumul global de blănuri, avand alaturi Europa ca cel mai mare exportator de blana.

fur farm fox

Cresterea animalelor pentru blanuri este controversata. Multi oameni de stiinta si-au exprimat preocuparea cu privire la nivelul ridicat de comportamente anormale la nurci si vulpi. Sondajele de opinie indica faptul ca majoritatea cetatenilor europeni se opun exclusiv cresterii animalelelor pentru blana si un numar tot mai mare de tari au luat decizia de a restrictiona sau interzice cultivarea de blanuri.

Este timpul ca Romania sa fie educata si ea cu privire la acest subiect. Suntem consumatori, iar in magazine nu exista marfa daca nu e exista cerere. Asa ca, tu stii ce presupune fabricarea unei haine de blana? Merita acest sacrificiu animelele care au fost aici dinaintea noastra ca si specie? Merita asemenea oroare doar ca noi sa defilam in opulenta?

 

minks killed for fur

Aproximativ 85% din blanurile vandute la nivel global provin din crescatorii, restul provenind din vanarea si capturarea animalelor salbatice. Nurcile reprezinta cea mai mare parte din productia globala de blana, urmate de vulpi. Atat vulpile rosiatice-argintii (Vulpes vulpes) cat si vulpile polare (Vulpes lagopus) sunt crescute exclusiv pentru blana lor. Alte specii crescute, de asemenea, pentru blana: sciuridele (Sciuridae), cainele enot (Nyctereutes procyonoides), samurul (Martes zibellina), dihorul (Mustela putorius) și nutria (Myocastor coypus). Mai mult de un miliard de iepuri sunt de asemenea crescuti pentru blana in fiecare an.

fur

Animalele din fermele de blana isi petrec toata viata, restranse la custile inghetate, cu sarma murdara, neavand posibilitatea de a creste in habitatul lor natural. Ferme in care milioane de animale sunt batute, spanzurate, lasate sa sangereze pana la moarte și adesea jupuite de vii. Producatorii de blanuri folosesc cele mai ieftine si mai cruciale metode de ucidere, inclusiv sufocarea, electrocutarea, gazele si otravirea.  Animalele care sunt prinse in salbaticie pot suferi zile  intregi din cauza socului, perderii sangelui, deshidratarii, degerarii sau a gangrenelor. Acestea sunt prinse in capcane Conibear din otel, prinzadu-le in ‘colti’ si taind pana la os, capcane care zdrobesc gatul cu o presiune de 40 de kg sau capcane cu apa, care lasa animalele sa se zbata pentru mai mult de noua minute agonizante inainte de inec.

“Singurul moment in care nu sunt intr-o cusca este cand sunt luati de la mamele lor si mutati intr-o alta cusca si cand sunt luati pentru a fi jupuite.”

Indiferent daca provine de la un animal animal prins in salbaticie sau de la unul crescut intr-o crescatorie, fiecare blana a provocat o suferinta extraordinara pentru animale și le-a costat viata.

This slideshow requires JavaScript.

Cea mai mare dintre ferme poate sa detina pana la 200.000 de animale.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

fur farming

 
 

Cu toate ca animalele de blana sunt incluse in legislatia europeana privind bunastarea, transportul si sacrificarea lor, aceasta nu prezinta si detalii. Nu exista anumite standarde cu privire la aceste ferme de blanuri. Desi s-au propus rapoarte din partea Comitetului stiintific pentru Sanatatea si bunastarea animalelor cu privire la aceasta situatie, nu exista propuneri pentru legislatie. In absenta actiunii la nivel EU, mai multe tari au interzis cresterea animalelor pentru blana la nivel national.

Gainile si porcii au fost domesticite de-a lungul anilor pentru consumul de carne. Nu putem spune acelasi lucru si despre animalele care detin blana pretioasa. De ce exista atata cruzime fata de ele?

fur farming

Crescatorii nu domesticesc nurcile si vulpile pentru calitatea blanurilor. Domesticirea este un proces evolutiv prin care animalele devin adaptate la oameni si captivitate. Cel mai important aspect al domesticirii este capacitatea unica a speciilor de a interactiona cu oamenii intr-un mod pozitiv. Acest lucru nu se intampla in fermele de blana pentru ca se produc schimbari asupra materiei prime, iar caracteristicile animalelor domestice sunt incombatibile cu cerintele industriei blanurilor.

“Puteti auzi animalele care musca barele de pe custi, incercand sa iasa afara si auziti-le cum alearga inainte si inapoi in spatiul mic.”

 

fur farming

Ca si in cazul nurcilor, vulpile polare sunt crescute pentru a fi mai mari decat omologii lor salbatici pentru a mari dimensiunea blanii. Obezitatea la vulpile polare este asociata cu niveluri ridicate de picioare indoite, dificultati in miscare si diaree. Donatorii de sperma traiesc si mai multe si in cele mai multe cazuri, acest lucru este mai rau decat moartea, deoarece trebuie sa suporte suferinta mai mult timp. In medie, un donator este tinut intr-o cusca intre 1 si 2 ani. 

 

 

Evaluarea bunastarii animalelor

In 1965, raportul “Brambell” – o ancheta privind bunastarea animalelor tinute sub efectivele sistemelor de crestere – a declarat ca animalele de ferma ar trebui sa aiba libertatea “sa se ridice in picioare, sa se intinda, sa se intoarca, sa se mangaie și sa isi intinda membrele “. Aceasta lista a fost dezvoltata ulterior de Comitetul pentru bunastarea animalelor de ferma (FAWC),  in “Cinci Libertati” (5 Freedoms):

Libertatea de a nu trai in foame si sete (acces la apa dulce si o dieta pentru a mentine pe deplin sanatatea si vigoarea);

Libertatea de a nu suferi disconfort (prin oferirea unui mediu adecvat, inclusiv adapost si o zona de odihna confortabila);

Libertatea de a nu suferi dureri, raniri si boli (prin prevenirea sau diagnosticarea si tratamentul rapid);

Libertatea de a exprima un comportament normal (prin asigurarea unui spatiu suficient, facilitati adecvate si companie de tipul animalului);

Libertatea de a nu trai in frica si suferinta (prin asigurarea conditiilor si tratamentului care evita suferinta mentala).

 

 

Abordarile privind evaluarea bunastarii animalelor pot fi pe larg rezumate ca “functionare biologica”. Acestea implica sanatatea lor fizica si mentala; partea lor afectiva (emotionala); bunastarea lor (fericire/sentiment bun). Indiferent de abordare se pune accentul pe bunastarea animalelor crescute pentru blanuri, ele fiind compromise in mod serios deoarece:

Functionarea biologica a nurcilor si a vulpilor din crescatoriile pentru blanuri este afectata, dupa cum indica nivelurile a comportamentului stereotip (repetitiv anormal): murdarirea  si muscarea blanii, ranirea cozii, deformari fizice (picioare indoite) si niveluri ridicate de insuficienta de reproducere si mortalitate infantila.

Exista dovezi de afectiune negativa (emotionale) in animalele din crescatoriile de blanuri , cum ar fi teama (dupa cum se indica prin evitarea sau agresiunea fata de oameni), frustrare (indicata de stereotipuri) si plictiseala sau sub-stimulare (asa cum este indicat prin mestecarea blanii si muscaturile de coada in perioade lungi de inactivitate.

Animalele de crescatorie pentru blanuri nu pot sa-si efectueze comportamentele naturale si devin frustrate: cum ar fi interactiunea cu apa (pentru nurca), interactiunea cu o nisip / pamant (pentru vulpi), etc, animalele ajung la canibalism si incep a-si manca propriul corp sau intre ele.

 

 

 

O modalitate de a opri suferinta tuturor animalelor exploatate de comertul cu blanuri este eliminarea acesteia din productia hainelor, ceea ce sute de designeri si branduri importante, inclusiv Bottega Veneta, Calvin Klein, Giorgio Armani, Ralph Lauren, Stella McCartney , și Vivienne Westwood au facut deja. Desigur, acest topor are doua taisuri. Marfa inca exista pentru ca inca exista cerere.

Majoritatea cetatenilor europeni se opun cultivarii animalelor pentru blanuri in custi. O serie de tari europene au implementat deja interdictii chiar daca nu exista sprijinul pe scara larga pentru o interdictie la nivelul UE. Noi putem pune capat acestei orori. Noi, consumatorii lucrurilor scumpe.

 

 

 

 

 

Poti oricand alege sa nu cumperi blana naturala sau articole vestimenatre cu aplicatii de genul. Desigur, exista si blana falsa daca intr-adevar vrei sa porti. Nu contesta nimeni frumusetea blanurilor. Dar cu atatea optiuni vegane disponibile astazi, este mai usor sa te gandesti si la binele animalelor. Implicit la natura si ecosistem.

 

sursa: furfreealliance.competa.org.uk, antifurcoalition.orgdailymail.co.uk,  pixabay.com

 

Salveaza animalele! Spune NU pentru blana naturala!
MADmoiselle & Spriț

 

Iubeste animalele: Dumnezeu le-a dat gandire rudimentara si bucurie netulburata. Nu le deranja bucuria, nu le hartui, nu le priva de fericirea lor, nu lucra impotriva intentiei lui Dumnezeu. Omule, nu te mandri cu superioritatea fata de animale; ele nu au pacat..” – Dostoievski

 

 

 

Bisous,

MADmoiselle

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here