Greta Thunberg și biografia activistei suedeze pentru mediu

Greta Thunberg este o activistă pentru mediu suedeză care a devenit cunoscută prin atenționarea liderilor lumii să ia măsuri imediate pentru atenuarea schimbărilor climatice.

Greta Tintin Eleonora Thunberg a atras atenția lumii prin tinerețea sa, dar și prin modul ei direct de vorbire în fața liderilor politici. Aceasta îi critică dur pentru eșecul lor de a lua măsurile potrivite pentru a aborda criza climatică.

Datorită rețelelor sociale, acțiunile ei s-au răspândit și au influențat milioane de tineri din întreaga lume să se organizeze și să protesteze.

Greta Thunberg s-a născut pe 3 ianuarie 2003, in Stockholm, Suedia. Este fiica actorului Svante Thunberg și a cântăreței de operă Malena Ernman. Bunicul ei a fost actorul și regizorul, Olof Thunberg. Greta vorbește fluent engleza și majoritatea interacțiunilor sale publice sunt în engleză.

Thunberg a fost elevă la Franska Skolan, o școală privată din centrul Stockholmului, din 2010 până în 2018, după care s-a transferat la Kringlaskolan, o școală din Södertälje. În 2019, a absolvit clasa a IX-a (finalizarea învățământului secundar inferior în Suedia) cu note excelente.

În mai 2018, Thunberg a câștigat un concurs de eseuri privind schimbările climatice susținut de ziarul suedez Svenska Dagbladet. În lucrare, ea a scris „Vreau să mă simt în siguranță. Cum mă pot simți în siguranță când știu că suntem în cea mai mare criză din istoria omenirii?”.

Greta Thunberg și activismul

Thunberg spune că a auzit pentru prima dată despre schimbările climatice în 2011, când avea opt ani, și nu a putut înțelege de ce se face atât de puțin în privința asta. Situația a făcut-o să fie deprimată și ca urmare, la vârsta de 11 ani, a încetat să mai vorbească și să mănânce și a slăbit zece kilograme în două luni. În cele din urmă, a fost diagnosticată cu sindromul Asperger, tulburare obsesiv-compulsivă (TOC) și mutism selectiv.

Pe 20 august 2018, Thunberg, care tocmai începuse clasa a IX-a, a decis să nu mai frecventeze școala până la alegerile generale din Suedia, din 9 septembrie 2018. În schimb, la vârsta de 15 ani, Greta a început să-și petreacă zilele de școală în fața parlamentului suedez. Ea cerea liderilor politici să acționeze mai puternic cu privire la schimbările climatice, țînând o pancartă pe care scria Skolstrejk för klimatet – Grevă școlară pentru climă.

Protestul ei a început după valurile de căldură și incendiile din timpul celei mai fierbinți veri din Suedia din ultimii 262 de ani. Ea cerea ca guvernul suedez să reducă emisiile de carbon în conformitate cu Acordul de la Paris.

Curând, si alți studenți s-au implicat în proteste similare în propriile lor comunități. Împreună au organizat o mișcare școlară de grevă climatică sub numele de Fridays for Future.

Thunberg a spus că profesorii ei au fost împărțiți în părerile lor despre cursul ei lipsă pentru a-și exprima punctul de vedere. Ea a declarat: „Ca oameni, ei cred că ceea ce fac este bine, dar ca profesori, ei spun că ar trebui să mă opresc.”

După ce Greta Thunberg a vorbit la Conferința Națiunilor Unite privind schimbările climatice din 2018, au avut loc greve studențești în fiecare săptămână, în lume. În 2019, au existat mai multe proteste coordonate în mai multe orașe, care au implicat fiecare peste un milion de studenți.

Pentru a evita zborul cu consum intens de carbon, Thunberg a navigat cu un iaht către America de Nord, unde a participat la Summitul ONU pentru acțiunea climatică din 2019.

Thunberg și-a provocat părinții să reducă amprenta de carbon a familiei și impactul general asupra mediului. Aceștia au devenit vegani, au început sa recicleze și să renunțe la zborul cu avionul. Renunțarea la zbor a însemnat ca mama ei să renunțe la cariera ei internațională de cântăreață de operă. Când a fost intervievat în decembrie 2019 de BBC, tatăl ei a spus: „Ca să fiu sincer, (mama ei) nu a făcut-o pentru a salva clima. A făcut-o pentru a-și salva copilul pentru că a văzut cât de mult a însemnat pentru ea și apoi, când a făcut asta, a văzut cât de mult (Greta) a crescut din asta, câtă energie a obținut din asta.”

Reacția părinților ei și schimbările stilului lor de viață i-au dat speranță și convingerea că ar putea face o diferență. Când a fost întrebată în septembrie 2021 dacă se simțea vinovată că i-a pus capăt carierei mamei sale, a fost răspuns: „A fost alegerea ei. Nu am pus-o să facă nimic. I-am oferit doar informațiile cu care să-și întemeieze decizia”.

Ascensiunea ei bruscă la faima mondială a făcut-o atât un lider în comunitatea activistă, cât și o țintă pentru critici, în special datorită tinereții sale. Influența ei pe scena mondială a fost descrisă de The Guardian și alte ziare drept „efectul Greta”.

Activismul pe rețelele sociale

Greta Thunberg a postat o fotografie cu prima ei zi de grevă pe Instagram și Twitter, iar alte conturi de rețele de socializare au preluat rapid cauza ei. Tineri activiști de renume i-au distribuit postarea pe Instagram, iar în a doua zi s-au alăturat și alții. Un reprezentant al băncii finlandeze Nordea a distribuit unul dintre tweet-urile lui Thunberg celor peste 200.000 de urmăritori ai lui. Profilul de socializare al Gretei a atras reporteri locali ale căror povești au câștigat acoperire internațională în puțin mai mult de o săptămână.

După octombrie 2018, activismul lui Thunberg a evoluat de la protestul solitar la participarea la demonstrații în toată Europa; ținând mai multe discursuri publice importante și mobilizându-și numărul tot mai mare de urmăritori pe platformele de social media. După alegerile generale din decembrie 2018, Thunberg a continuat să facă greva doar vineri. Ea a inspirat elevii din întreaga lume să ia parte la grevele studențești. În acea lună, peste 20.000 de studenți au făcut greve în cel puțin 270 de orașe.

Proteste și discursuri în Europa

Discursul ei din timpul sesiunii plenare a Conferinței Națiunilor Unite privind schimbările climatice din 2018 (COP24) a devenit viral. Ea a comentat că liderii mondiali prezenți „nu au fost suficient de maturi pentru a spune lucrurile așa cum sunt.” În prima jumătate a anului 2019, ea s-a alăturat diferitelor proteste studențești din Europa și a fost invitată să vorbească la diferite forumuri și parlamente. La Forumul Economic Mondial din ianuarie 2019, Thunberg a ținut un discurs în care a declarat: „Casa noastră este în flăcări.”

Într-o scurtă întâlnire cu Thunberg, Papa Francisc i-a mulțumit și a încurajat-o să continue. Până în martie 2019, Thunberg încă își organiza protestele regulate în fața parlamentului suedez în fiecare vineri, unde alți studenți i se alăturau ocazional. Potrivit tatălui ei, activismul ei nu a interferat cu școala, dar a avut mai puțin timp liber. Ea a terminat liceul cu note bune. În iulie 2019, revista Time a raportat că Thunberg își va lua un „an sabatic” de la școală, intenționând să călătorească în America în timp ce se întâlnește cu oameni din mișcarea climatică.

Anul sabatic

În august 2019, Thunberg a traversat Oceanul Atlantic din Plymouth, Anglia, în New York, SUA, cu iahtul de curse Malizia II, echipat cu panouri solare și turbine subacvatice. Călătoria a fost descrisă ca o traversare transatlantică neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon, care servește drept demonstrație a convingerilor declarate de Thunberg cu privire la importanța reducerii emisiilor.

Călătoria a durat cincisprezece zile, între 14 și 28 august 2019. Thunberg a fost invitată să depună mărturie în cadrul Comitetului Selectat al Camerei SUA pentru Criza Climatică pe 18 septembrie. În loc să depună mărturie, ea a dat o declarație de opt fraze și a prezentat Raportul special IPCC privind încălzirea globală de 1,5 °C ca dovadă.

Summit-ul ONU pentru Acțiunea Climatică

Pe 23 septembrie, Greta Thunberg a participat la summitul ONU pentru acțiunea climatică din New York. În acea zi, Fondul Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF) a găzduit o conferință de presă în care Thunberg s-a alăturat altor cincisprezece copii, inclusiv Ayakha Melithafa, Alexandria Villaseñor, Catarina Lorenzo, Carl Smith și alții.

Grupul a anunțat că au depus o plângere oficială împotriva a cinci națiuni care nu sunt pe cale să atingă țintele de reducere a emisiilor la care s-au angajat în Acordul de la Paris: Argentina, Brazilia, Franța, Germania și Turcia. Plângerea contestă aceste țări în temeiul celui de-al treilea protocol opțional la Convenția cu privire la drepturile copilului. Protocolul este un mecanism cvasi-judiciar care permite copiilor sau reprezentanților acestora, care consideră că drepturile lor au fost încălcate, să depună o plângere la „organul de tratat” relevant, Comitetul pentru Drepturile Copilului. Dacă plângerea are succes, țărilor li se va cere să răspundă, dar orice sugestie nu este obligatorie din punct de vedere juridic.

Sfârşitul anului sabatic

În februarie 2020, Thunberg a călătorit la Universitatea Oxford pentru a o întâlni pe Malala Yousafzai, o activistă pakistaneză pentru educația feminină. Câștigătoare a Premiului Nobel pentru Pace, Malala a fost împușcată în cap de talibani când era elevă.

In martie 2020, Thunberg a participat la o reuniune a Comisiei de mediu a Parlamentului European pentru a discuta despre Legea europeană a climei. Acolo, ea a declarat că consideră noua propunere de lege a climei publicată de Comisia Europeană ca fiind o capitulare.

Pe 24 august 2020, Thunberg și-a încheiat „anul sabatic” de la școală când s-a întors la cursuri. Pandemia de COVID-19 a restricționat sever călătoriile și întâlnirile în 2020 și 2021.

COVID-19

Ca răspuns la pandemia de COVID-19, au aparut schimbări de comportament, precum distanțarea socială, carantina și acoperirea feței. Thunberg a declarat că „Într-o criză ne schimbăm comportamentul și ne adaptăm la noile circumstanțe pentru binele societății.” Thunberg și greva școlii pentru climă și-au mutat ulterior activismul și protestele online.

Pe 20 august 2020, Thunberg și colegii activiști pentru climă Luisa Neubauer, Anuna de Wever van der Heyden și Adélaïde Charlier s-au întâlnit la Berlin cu cancelarul german Angela Merkel. Ulterior, aceștia au anunțat planuri pentru o nouă grevă climatică globală pe 25 septembrie 2020. Grupul a declarat: „Criza climatică nu se oprește”.

În mai 2021, ea a abordat din nou criza COVID-19, când a cerut o schimbare în sistemul de producție alimentară și protecția animalelor și a habitatelor acestora. Comentariile lui Thunberg, care au venit pe fondul solicitărilor pentru alternative fără carne, au abordat preocupările legate de sănătate cu privire la bunăstarea animalelor și la mediu. Thunberg a spus că modul în care oamenii distrug habitatele sunt condițiile perfecte pentru răspândirea bolilor și a oferit exemple de boli zoonotice precum COVID-19, Zika, Ebola, febra West Nile, SARS, MERS, printre altele.

În iulie 2021, Thunberg și-a primit vaccinul împotriva COVID, spunând: „Sunt extrem de recunoscătore și privilegiată să pot trăi într-o parte a lumii în care mă pot vaccina deja.”

„Efectul Greta” – Răspunsul publicului și impactul

Thunberg a inspirat un număr mare de copii de vârstă școlară în ceea ce a fost descris drept „efectul Greta”. Ca răspuns la poziția ei deschisă, diverși politicieni au recunoscut, de asemenea, nevoia de a se concentra pe schimbările climatice. Secretarul Marii Britanii pentru Mediu, Michael Gove, a declarat: „Când te-am ascultat, am simțit o mare admirație, dar și responsabilitate și vinovăție. Sunt din generația părinților tăi și recunosc că nu am făcut aproape suficient pentru a ne adresa schimbările climatice și criza de mediu mai largă pe care am contribuit la crearea”. Politicianul Ed Miliband, care a fost responsabil pentru introducerea Legii privind schimbările climatice din 2008, a spus: „Ne-ați trezit. Mulțumesc. Toți tinerii care au intrat în grevă au ridicat o oglindă pentru societatea noastră… ne-au învățat pe toți o lecție cu adevărat importantă. Ați ieșit în evidență.”

În februarie 2019, 224 de cadre universitare au semnat o scrisoare deschisă de susținere în care afirmă că au fost inspirate de acțiunile lui Thunberg și de școlarii care au reușit să-și facă vocea auzită. Secretarul general al Națiunilor Unite, António Guterres, a susținut grevele școlare inițiate de Thunberg, recunoscând: „Generația mea nu a reușit să răspundă în mod corespunzător provocării dramatice a schimbărilor climatice. Acest lucru este profund simțit de tineri. Nu e de mirare că sunt supărați.”

Thunberg a împărtășit scena cu președintele de atunci al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, în februarie 2019, unde a subliniat: „În următoarea perioadă financiară 2021-2027, fiecare al patrulea euro cheltuit în bugetul UE va fi destinat acțiunilor atenuarea schimbărilor climatice.”

Ediția inaugurală Vogue Scandinavia din august–septembrie 2021 a publicat fotografia Gretei pe copertă. Fotografia este realizată de fotografii suedezi Iris și Mattias Alexandrov Klum. Coperta o arată pe Greta purtând un trenci în timp ce stă lângă un cal islandez, într-o pădure din afara Stockholmului. În interviul Vogue, Thunberg a criticat campaniile promoționale pe care industria modei le folosește pentru a părea durabilă, fără a „face de fapt ceva pentru a proteja mediul” și a numit campaniile „greenwashing”.

Onoruri și premii

Greta a primit numeroase onoruri și premii, inclusiv o bursă de onoare a Societății Regale Scoțiane de Geografie, includerea în cei mai influenți 100 de oameni Time, fiind cea mai tânără persoană Time a anului, includerea în lista Forbes a celor mai puternice 100 femei din lume (2019), și nominalizări la Premiul Nobel pentru Pace în 2019, 2020 și 2021.

Greta Thunberg a refuzat să participe la ceremonii sau să accepte premii dacă trebuia să zboare, cum ar fi pentru Premiul Internațional pentru Pace pentru Copii. Ea a primit premii de la diverse ONG-uri, dar și de la instituții științifice care i-au lăudat succesul în creșterea gradului de conștientizare.

Photos by Anders Hellberg – Wkimedia Commons

MADmoiselle