Fast Fashion – Concept, avantaje și dezavantaje – Tot ce trebuie să știi

Fast Fashion a ajuns deja pe la urechile noastre, dar câte persoane cunosc cu adevărat ce înseamnă?

Fast Fashion – dacă te duce cu gândul la Fast Food, nu greșești. Ambele se bazează pe un concept similar. Dar ce înseamnă cu adevărat Fast Fashion? Definiția Fast Fashion spune în felul următor: Fast Fashion este termenul folosit pentru a descrie modelele vestimentare care trec rapid de pe podium în magazine pentru a profita de tendințe. Colecțiile se bazează adesea pe stiluri prezentate la show-urile Fashion Week sau purtate de celebrități.

Prin urmare, Fast Fashion permite consumatorilor mainstream să obțină cele mai atractive look-uri sau cele mai recente tendințe la un preț accesibil. Dar această informație este destul de banală și nu oferă nici o perspectivă. Și după cum știm că bine ar fi să consumăm Fast Food în cantități rezonabile sau chiar deloc, trebuie să ne lămurim și în cazul hainelor. Evident, am putea crede că sunt doar haine și tot ce trebuie să facem este să le purtăm și să ne simțim bine.

Cu tot ce se întâmplă în jurul nostru, este bine să fim cât mai informați în așa fel încât să putem lua cea mai bună decizie. Suntem în plină evoluție umană, și, ce-i drept, nu suntem foarte departe de perioada în care doctorii au scăzut procentajul ridicat al mortalității printre noi-născuți din momentul în care au început să se spele pe mâini între nașteri.

Concept

Nu este un secret ca viața era mai grea înainte de anii 1800. În special, confecționarea hainelor necesita mai mult efort și timp. Materialele precum lâna, bumbacul și pielea trebuiau să fie obținute, tratate și pregătite manual, înainte de a fi țesute, tot manual, în articole de îmbrăcăminte funcționale.

Moda a fost schimbată pentru totdeauna de Revoluția Industrială, care a introdus noi tehnologii, cum ar fi mașinile de cusut, care au dus la inovații precum haine gata făcute și instalații de producție în masă. Patentată pentru prima dată în 1846, mașina de cusut a contribuit la o scădere extrem de rapidă a prețului îmbrăcămintei și la o creștere enormă a dimensiunii producției de haine.

Exceptând casele de modă couture, întreprinderile de confecții locale furnizau îmbrăcăminte femeilor din clasa de mijloc, în timp ce femeile cu venituri mai mici își făceau propriile haine. Întreprinderile locale de confecții includeau de obicei o echipă de angajați ai atelierului, deși unele aspecte ale producției erau externalizate către oameni care lucrau de acasă pentru salarii foarte mici.

În timpul celui de-al doilea război mondial, restricțiile privind țesăturile și modelele mai funcționale au dus la o standardizare a producției de îmbrăcăminte. Ca urmare a războiului, au existat lipsuri severe de țesături, care au durat până la sfârșitul deceniului, prin urmare hainele au fost făcute cu un minim de țesătură.

Trendurile fashion au luat naștere la începutul anilor 1960. Mișcarea Hippie a influențat formarea multor tineri care se simțeau înstrăinați de societatea din clasa de mijloc, pe care o vedeau dominată de materialism. Tinerii Hippie și-au dezvoltat propriul stil de viață distinctiv. Datorită faptului că venitul tinerilor era atunci cel mai mare de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, aceștia și-au permis să experimenteze dorința de a avea o garderobă proprie. În special, una care să facă mai mult decât să copieze îmbrăcămintea pentru adulți.

Pe măsură ce tinerii au îmbrățișat hainele ieftine pentru a urma noi tendințe și a respinge tradițiile vestimentare ale generațiilor mai vechi, brandurile de modă au fost nevoite să găsească modalități de a ține pasul cu această cerere în creștere pentru îmbrăcăminte la prețuri accesibile. A urmat o deschidere masivă de fabrici textile în țările în curs de dezvoltare, ceea ce a permis companiilor din SUA și Europa să economisească milioane prin externalizarea forței de muncă.

Înainte de sosirea giganților la nivel mondial, consumatorii care căutau îmbrăcăminte la modă, dar și la prețuri accesibile, trebuiau să meargă prin fel și fel de magazine obscure, majoritatea cu lucruri tinerești. Incapacitatea de a păstra magazinele aprovizionate cu o mare varietate de mărfuri noi în decurs de câteva săptămâni a dus la dispariția lor rapidă.

– Într-un magazin oarecare, clienții revin de 4 ori pe an, în timp ce la Zara, clienții se întorc de 17 ori pe an. –

Moda rapidă a apărut în SUA în anii 1980. S-a dezvoltat la sfârșitul anilor 1990 și prima parte a secolului XXI dintr-un concept concentrat pe produs, acesta fiind bazat pe un model de producție denumit „răspuns rapid” . Moda rapidă a crescut pe măsură ce producția de îmbrăcăminte a devenit mai puțin costisitoare ca rezultat al noilor materiale precum poliesterul și nailonul, a noilor metode de producție cu livrare rapidă, și a unei mai mari forțe de muncă la preț redus din industriile de producție de îmbrăcăminte din Asia de Sud, Sud-Est și Est. Retailerii care folosesc strategia fast fashion sunt Primark, H&M, Shein și Zara și au devenit mari multinaționale prin creșterea cifrei de afaceri a îmbrăcămintei de sezon și a produselor ieftine. Când Zara a aterizat la New York, la începutul anilor 1990, oamenii au auzit pentru prima dată termenul de Fast fashion.

Zara

Amancio Ortega, cel mai bogat om din Spania, a deschis primul magazin Zara în 1975 în centrul orașului A Coruña, Galicia, Spania. Ortega a numit inițial magazinul Zorba după filmul clasic Zorba Grecul, dar după ce a aflat că la două blocuri distanță se afla un bar cu același nume , a rearanjat literele deja comandate pentru a forma „Zara”.

În următorii 8 ani, abordarea Zara față de modă și modelul său de afaceri a accelerat ascensiunea în rândul consumatorului spaniol. Acest lucru a dus la deschiderea a 9 noi magazine în cele mai mari orașe din Spania.

În 1985, Inditex a fost înființată ca și companie-mamă care a pus bazele unei distribuţii mai mari. În următorul deceniu, Zara a început să se extindă agresiv pe piețele globale, incluzând Portugalia, New York (SUA), Paris (Franța), Mexic, Grecia, Belgia, Suedia, Malta, Cipru, Norvegia și Israel. Zara este astăzi în aproape toate țările dezvoltate.

Zara este unul dintre cele mai de succes mărci de retail de fast fashion din lume și odată cu introducerea acestui concept, compania aspiră să creeze o pasiune responsabilă pentru modă în rândul unui spectru larg de consumatori, răspândiți în diferite culturi și grupe de vârstă. Dar care este secretul succesului acestui brand?

Instant Fashion

Înainte de apariția televizorului, publicul putea fi la curent cu ajutorul presei. În cazul săptămânilor de modă de la Paris, modele apărute în presă influențau stilurile din magazinele comerciale mai târziu în cursul anului. Prin urmare, putem spune că procesul era mai îndelungat decât este în prezent, datorită internetului de exemplu.

– Zara produce anual 52 de micro-colecții, una la fiecare săptămană.

Ortega a schimbat procesul de proiectare, fabricație și distribuție pentru a reduce timpii de livrare și a reacționa la noile tendințe într-un mod mai rapid, creând conceptul de Instant Fashion. Compania susține că poate duce o idee de la o schiță pe hârtie pe rafturi în doar patru săptămâni. Pentru majoritatea brandurilor, acest proces duce până la 6 luni in medie. Acest concept le-a oferit oportunitatea de a răspunde rapid trendurilor și de a umple rafturile într-o fracțiune din timpul normal.

Copywriting

Modelul de afaceri timpuriu al brandului Zara a fost să creeze copii similare cu liniile de lux, dar la un preț accesibil. În documentarul Fast fashion – Lumea întunecată a îmbrăcămintei ieftine, realizat de DW Documentary, designerul de modă francez, Marine Olacia, care a lucrat timp de 3 ani pentru Inditex, creând blugi pentru Bershka, a declarat că primeau de câteva ori pe an sesiuni de training de copywriting pentru a respecta gradul de similaritate între produsele lor și cele originale, și a se asigura că nu sunt 1/1. Designerii Inditex sunt trimiși în misiuni speciale sa vadă ce are de oferit concurența. Pentru Zara, designerii merg în magazine de lux și case de modă clasice pentru a nu rata cea mai recentă tendință. Marine Olacia declară că obișnuiau să cumpere produse din aceste locuri și să le analizeze. Dacă acele produse îndeplineau cele trei criterii ale lor, urmau să le copieze.

Datorită cererii foarte mari într-un timp foarte scurt face imposibilă producerea unor obiecte cu adevărat originale. Iar brandul Zara este incredibil de rapid. În același documentar a urmat cazul Rains vs Zara. Rains este o compania daneză care produce haine de ploaie, vândute în peste 20 de țări. Fondatorul, Daniel Bricks, a realizat cel mai mare succes al brandului, o haină de ploaie verde. Zara a produs aceeași haină de ploaie, fără să mai țină cont de nici un grad de similaritate.

O bătălie juridică cu Inditex poate fi o treabă extrem de costisitoare, dar Rains este un brand de succes și astfel, compania daneză a decis să-și asume riscul. Au dat în judecată Zara pentru plagiarism. La trei ani după începerea procesului, Zara a fost găsită vinovată.

Cred că acesta este un caz bun, dar este susținut de puterea masivă a mărcii Rains. Au avut resursele necesare pentru a investiga, astfel încât să-și prezinte cazul în fața instanței, ținând piept timp de 3 ani. Dar cum rămâne cu brandurile mai mici? Cu cei care nu-și permit să angajeze avocați și să meargă în instanță?

Supraproducţie și Supraconsum

Moda are un aspect important în viața noastră, deoarece are un impact direct asupra bunăstării noastre emoționale. Înainte ca moda să devină o industrie extrem de profitabilă, era vorba despre oameni și artă. În ultimele trei decenii, moda s-a globalizat din ce în ce mai mult, transformându-se într-o industrie foarte agresivă din punct de vedere comercial.

Supraconsumul devine o problemă în modă, deoarece multe persoane cumpără mai mult ca niciodată pentru a se asigura că garderoba lor este aprovizionată cu cele mai noi trenduri. Această tendință este exacerbată de numeroasele branduri de fast fashion care oferă haine la costuri reduse. Nu a fost niciodată mai usor să cumperi haine, ținând cont si de evoluția accelerată a cumpărăturilor online.

Suntem bombardați în mod constant de mass-media care ne presează pentru a cumpăra haine noi și la modă. Doar pentru a le arunca atunci când nu mai sunt la modă, sau mai rău, pentru a nu fi purtate niciodată.

– Global, 120 000 de miliarde de articole de îmbrăcăminte se confecționează pe an. –

Hainele în exces sunt adesea scoase la reducere, ajungând într-o groapă de gunoi dacă nu sunt vândute niciodată. Pe lângă faptul că este dăunătoare pentru mediu, supraproducția înseamnă pierderea banilor pe produse nevândute. Mai puțin de 1% din hainele noastre pot fi reciclate. În timp ce se estimează că 93 de milioane de tone de haine ajung la groapa de gunoi sau sunt arse în fiecare an.

Moda sustenabilă (cunoscută și sub numele de modă ecologică) este o mișcare și un proces de promovare a schimbării produselor de modă și a sistemului de fashion către o mai mare integritate ecologică și justiție socială. Industria modei se laudă cu acreditările sale de sustenabilitate mai des decât orice altă industrie. Adevărul trist este însă că toate experimentele și presupusele „inovații” din industria modei din ultimii 25 de ani nu au reușit să-i reducă impactul planetar.

Trafic de persoane

Dacă până acum, brandurile externalizau producția în alte țări mai puțin dezvoltate pentru costuri reduse, un nou fenomen a luat forma, unul ce promite reducerea și mai mare a costurilor și a timpului de livrare. Deschiderea de firme individuale pe piața locală a țărilor dezvoltate. Din păcate, în cele mai multe cazuri, condițiile de muncă și salariile sunt aceleași ca în țările subdezvoltate, sau mai rele, iar un sistem complex de subcontractori face ca aceste întreprinderi să aibă legături, de cele mai multe ori, cu lumea interlopă și traficul de persoane.

Avantaje și Dezavantaje

Nu există nici un avantaj. Fast Fashion doar ne pompează cu adrenalina cumpărăturilor, ridicându-ne pentru moment stima de sine. Este o dependență, la fel ca supraalimentarea, fumatul și așa mai departe. Până acum am menționat de supraproducție și supraconsum, milioane de tone de gunoi, trafic de persoane și lipsa eticii în ceea ce privește copywritingul. Dar să arunce primul cu piatra cel ce se simte fără păcat. Sacoul meu roșu de pe umeraș, etichetat Zara, mă judecă în timp ce scriu aceste rânduri. Dar sunt bucuroasă să descopăr o nouă atitudine în mine după scrierea acestui articol.

Fast fashion are succes deoarece ne oferă diverse piese vestimentare mai ieftine și ne permite să ne schimbăm garderoba în mod continuu. Zara și H&M sunt pionierii mișcării fast fashion. Impresionați de succesul lor, am început să consumăm din ce în ce mai mult fără să ne dăm seama de efectele negative pe care le au asupra mediului, economiei și comunității.

Încetinirea fast fashion-ului este posibilă prin schimbarea obiceiurilor de consum. Încă studiem lumea în care trăim, dar în același moment, descoperim consecințele faptelor noastre. Încă învățăm cum să ne hrănim corect, cum să ne controlăm emoțiile si cum să trăim cât mai sustenabil. Este timpul să fim cu băgare de seamă și când vine vorba de haine. Să analizăm situația, să ne punem întrebări despre producător, condițiile de producție și mai ales, dacă avem nevoie de acel lucru sau e doar un impuls de moment.

În loc să cheltuim prea mult pe lucruri pe care le purtăm doar o singură dată sau chiar niciodată și apoi să le abandonăm, mai bine să ne creăm o garderobă simplă dar eficientă, cu lucruri calitative, și să nu mai încercăm să umplem goluri care nu au nici o legătura cu vestimentația.

Feature Photo by Burst

MADmoiselle